………………………….

 

„Aşa sunt împotrivirile şi duşmăniile care se nasc în inima omului, când, în loc să fie puse în centru persoanele sunt puse interesele personale, etichetele, teoriile, abstracţiile şi ideologiile, care, pe unde trec, nu fac altceva decât să orbească totul şi pe toţi.

În schimb, logica Domnului este diferită: departe de a se ascunde în lipsa de acţiune sau în abstracţie ideologică, caută persoana cu faţa sa, cu rănile sale şi cu istoria sa. Îi vine în întâmpinare şi nu se lasă înşelat de discursuri care nu sunt în măsură să dea prioritate şi să pună în centru ceea ce este important cu adevărat.” ^{( Papa Francisc – Câmpia Libertăţii (Blaj), duminică, 2 iunie 2019 – Dumnezeiasca Liturghie cu beatificarea celor 7 episcopi greco-catolici martiri)}

 

13/13

Au trecut 13 ani de la Pelerinajul meu spre Santiago de Compostela….dar pentru inima a trecut doar …o clipă…totul e în memoria inimii mele atât de prezent încât am senzația că acum m-am întors din Spania!

Cu toate acestea nu am reușit să scriu, așa cum îmi doream, despre această minunată călătorie spirituală…mereu era ceva ce mă oprea…

Anul acesta în fiecare 13 ale lunii am încercat să scriu și să reiau și activitatea pe blog marcând astfel cei 13…pe 13 ….dar ….

Acum mi-am spus că orice ar fi am să postez aceste rânduri….în acest ultim 13 al acestui an 13 ….și restul va veni de la sine!

Mulțumesc din suflet celor care nu au încetat a-mi urmări blogul….deși eu nu am mai fost activă de…trei ani!

IUBIREA

Din 1 ianuarie 2014 am dorit să postez câteva gânduri de întâmpinare a noului an calendaristic…așa…să fie ceva deosebit pentru a-mi sublinia trăirea, împlinirea, ceea ce simt că am devenit în anul care a trecut și să fie ca un motto pentru anul în curs. Nu sunt genul care să considere trecerea de peste ani motiv de exaltare și schimbare radicală, fix la 00.01 ale noului an!

Știu că transformările durează și sunt parte din lupta personală, nu se schimbă totul ca prin miracol, doar la trecerea dintre ani!

Pentru mine, Postul Mare reprezintă un timp al deciziilor, consider acest timp sfânt ca fiind marea oportunitate a unui nou început pe care divinitatea ni-l oferă cu infinită Iubire și Milostivire!

……

Iată că suntem deja în 10 februarie … la mai bine de o lună și ceva de la 1 ianuarie și la aproape o lună până să înceapă Postul Mare!

Dacă nu am reușit să descriu cât mai concret ceea ce doream să transmit la început de an, înseamnă că astăzi este timpul potrivit   … oricum … pentru mine, în Iubire, mult mai presus sunt faptele, prefer Iubirea trăită, dovedită și împărtășită, decât iubirea vorbită … care ia forma unor simple cuvinte înșiruite și lacrimi prăfuite … .

IUBIREA

IUBIRE-Cum să rămânem împreună pentru întreaga viață

I. PROVOCAREA: A IUBI

SĂ NU NE TEMEM SĂ IUBIM

„Iubirea este un risc.

Riscul de a te pierde în celălalt fără să te mai regăsești, riscul de a te opri, dar e și posibilitatea de a te adânci în celălalt și a ști să vă regăsiți, împreună, mai plini de viață.

Iubirea este descoperire.

Înseamnă să joci cu cărțile pe față când toată lumea din jur ne învață să ne ascundem, să ne protejăm, să folosim orice mijloc ca să nu ne expunem, să nu fim răniți, uciși, cumpărați.

Iubirea este adevăr.

Nu iubește subterfugiile, compromisurile, comunicarea dublă, triplă. Este directă și merge la esență.

Iubirea este proiect.

Este menită morții, dacă nu este inserată într-un itinerar, dacă nu face parte dintr-un drum ce urmează să fie străbătut.

Iubirea este alegere.

Înseamnă să nu acceptăm pasivi ceea ce ni se propune, ci să alegem să avem un rol activ, creativ în formarea relației, să nu alegem drumul cel mai comod, ci pe cel care duce la adevărata comuniune, mai întâi a minților, apoi a trupurilor.

Iubirea este demnitate.

Nu acceptă ceea ce vine la întâmplare, nici nu umple cu sex golul interior, ci are respect față de sine, față de propria unicitate.

Iubirea este integritate.

Niciodată o relație adevărată de iubire nu produce rupturi sau răni propriei identități, dimpotrivă, o împlinește, o face să crească.

Iubirea înseamnă a da sens.

A trăi experiența iubirii înseamnă a deveni o verigă din lanțul semnificațiilor pe care le capătă viața ființelor vii.

Iubirea este cunoaștere.

Datorită ei, putem deveni părtași la înțelepciune, putem cunoaște drumuri noi, care altfel rămân necunoscute, putem ajunge la noi înșine.

Dar pentru toate acestea există și reversul medaliei.

Iată de ce iubirea este și libertate. […] … deoarece a iubi este o capacitate. Nu este un dar gratuit, nu este pentru toți. Sau, mai bine spus, toți putem să iubim, această facultate stă în puterea noastră, dar puțini sunt cei care o caută, o găsesc, o practică, deoarece capacitatea de a iubi merge mână în mână cu capacitatea de evoluție personală. Nici una, nici alta nu vine în mod gratuit, ca un dar din afara noastră, un dar ce poate ajunge la toți, un eveniment extraordinar. […] …

Doar cunoscându-ne pe noi înșine putem cunoaște iubirea.

Pentru că e același lucru.

Maturitatea personală, capacitatea de a iubi, da, este o stare extraordinară, pe care cu toții vrem s-o trăim, s-o experimentăm; dar ea nu ține de destin, de întâmplare, ci este rodul unui lung și greu drum de pregătire, de antrenament. […] …

Să nu invidiem perechea fericită, persoana matură! Să nu ne gândim că suntem lipsiți de noroc sau incapabili! În noi, în noi toți există posibilitatea de a evolua, capacitatea de a iubi.

Pentru asta am fost creați.

Aceasta este menirea noastră.

Unica.

Să nu ne mai gândim, așadar, că fericirea în dragoste sau înțelepciunea sunt daruri venite cine știe de unde și că ajung doar la cei norocoși.

Ci să fim atenți.

Nu putem iubi dacă nu am început un proces de evoluție.

Aceasta este cheia magică pentru a înainta, cu pași mici, dar siguri, pe drumul iubirii.”

(Albisetti, Valerio, IUBIRE-Cum să rămânem împreună pentru întreaga viață, pg.12-14)

* toate cărțile lui Valerio Albisetti sunt editate de către Editura Pauline  http://www.pauline.ro/

„Prietenia nu înseamnă compromis”

„Să fim prieteni sau să avem prieteni?

 O modalitate de a ne cunoaşte pe noi înşine şi pe ceilalţi”

„Esența prieteniei”

„În prietenie se ajunge la un punct în care trebuie să alegi ce stradă să urmezi: fie cea comodă și ușoară, în care sunt evitate dificultățile și se ajunge la un compromis, fie cea dificilă și obositoare, a adevărului, a autenticității, a coerenței.

Cine pornește la drum pe prima cale, nu va avea un raport de prietenie adevărată. Cine alege să facă compromisuri, cine decide să treacă peste lucruri fără să le trăiască, alege căi cunoscute, previzibile, planificate, deja explorate, familiare.

Nu va trăi.

Cine alege a doua cale, va întâlni neplăceri, dificultăți, neînțelegeri, certuri, dar va trăi și va da viață.

Va explora părți necunoscute din sine și din ceilalți.

Va întâlni propria negativitate și pe a celorlalți.

Dar va crește.

Va crește în înțelepciune și în conștiința de sine.

Pe această cale, în anumite momente, rațiunea va părea că se îndepărtează, iar latura ascunsă din noi, cea slabă, irațională, inconștientă, va lua avânt. Nu trebuie să ne speriem. Dimpotrivă, să privim în față această latură și să ne simțim vii, încercând să-i dăm un sens.

În cele din urmă, a străbate această cale a prieteniei ne permite să înțelegem că rațiunea nu înțelege în totalitate infinita intensitate și extindere a realității în care suntem cufundați.

Nu trebuie să rămânem cu inima inspăimântată.

Să ne amintim că suntem unici și irepetabili.

Să ne amintim de divinitatea prezentă în noi.

Să ne amintim că fiecare dintre noi a venit pe această lume pentru a îndeplinii o misiune, oricare ar fi aceasta.

Fiecare dintre noi este diferit de celălalt.

Fiecare dintre noi este un original, nu o copie a celuilalt.

(Albisetti, Valerio, Să fim prieteni sau să avem prieteni?, pg.93-94)

* toate cărțile lui Valerio Albisetti sunt editate de către Editura Pauline

Nu am încredere în …….

„Să râdem cu inima – O metodă simplă pentru a trăi mai senin”

„Să fim mândri de propria noastră unicitate”

„Lasă-te în voia sorţii: spune-ţi da ţie însuţi”

…………..…………………………

„Nu am încredere în persoanele care nu greşesc niciodată.

Nu am încredere în persoanele mereu raţionale.

Nu am încredere în persoanele care se cred superioare.

Nu am încredere în persoanele mereu controlate.

Nu am încredere în persoanele care nu exprimă sentimente adevărate.

Nu am încredere în persoanele care nu-şi exprimă emoţiile.

Nu am încredere în persoanele care se cred perfecte.

Nu am încredere în persoanele care judecă.

Nu am încredere în persoanele care acuză.

Nu am încredere în persoanele cărora nu le este frică.

Nu am încredere în persoanele care nu arată slăbiciuni.

Nu am încredere în persoanele care nu se coboară.

Nu am încredere în persoanele care nu se expun niciodată.

Nu am încredere în persoanele care o fac pe victimele.

Nu am încredere în persoanele care manipulează.

Nu am încredere în persoanele care instrumentalizează.

Nu am încredere în persoanele care şantajează.

Nu am încredere în arivişti.

Nu am încredere în cei competitivi.

Nu am încredere în cei invidioşi şi geloşi.

Nu am încredere în cei care caută gloria.

Nu am încredere în căutătorii de consens.

Nu am încredere în palavragii şi calomniatori.

Nu am încredere în cei care seamănă zâzanie.

Nu am încredere în provocatori.

Nu am încredere în cine nu vorbeşte.

Nu am încredere în persoanele care nu sunt directe.

Nu am încredere în persoanele care vor să facă impresie.

Nu am încredere în persoanele care nu vor să îşi piardă prestigiul. ”

………………………………………………………………………………………………………………………

(Albisetti, Valerio, Să râdem cu inima – O metodă simplă pentru a trăi mai senin, pg.99)

MILOSTIVIREA DIVINĂ – novena

Ziua a opta

«Astăzi călăuzeşte la mine sufletele care sunt în temniţa purgatoriului şi cufundă-le în abisul milostivirii mele. Torentele sângelui meu să le aline setea. Toate aceste suflete sunt mult iubite de mine; acum ele împlinesc dreptatea mea; stă în puterea ta să le aduci alinare. Ia din comoara Bisericii mele toate indulgenţele şi oferă-le pentru ei. Oh, dacă le-ai cunoaşte chinurile, ai da mereu pomană pentru sufletele lor şi ai plăti datoriile pe care aceştia le au faţă de dreptatea mea!»

Preamilostive Isuse, care ai spus că doreşti îndurare, iată că eu călăuzesc la adăpostul Inimii tale preamilostive sufletele din purgatoriu, suflete care îţi sunt foarte dragi şi care, totuşi, trebuie să împlinească dreptatea ta.

Torentele Sângelui şi ale Apei care izvorăsc din Inima ta, să stingă focul purgatoriului, astfel încât puterea milostivirii tale să fie slăvită acolo.

Din cuptorul îngrozitor al focului purgatoriului

un plânset se înalţă către milostivirea ta,

şi sufletele primesc mângâiere, uşurare şi răcorire,

în torentul format din Sânge şi Apă.

Tată veşnic, priveşte cu ochi milostivi sufletele care suferă în purgatoriu şi care sunt cuprinse în Inima preamilostivă a lui Isus. Te implor în numele Patimilor dureroase ale Fiului tău Isus şi al amărăciunii care a cuprins preasfântul său suflet, arată îndurarea ta sufletelor care se află sub privirea dreptăţii tale, nu privi spre ei decât prin rănile Fiului tău preaiubit, Isus, căci noi credem că bunătatea şi milostivirea ta sunt fără margini. Amin.

 

 

***textul novenei este preluat integral din cartea „Sfânta Faustina Kowalska-Mesagera Milostivirii Divine” scrisă de Elena Bergadano si tipărită de către Editura Pauline.

MILOSTIVIREA DIVINĂ – novena

Ziua a şaptea

«Astăzi călăuzeşte la mine sufletele care în mod deosebit venerează şi slăvesc îndurarea mea şi cufundă-le în milostivirea mea. Aceste suflete au suferit în cea mai mare măsură Patima mea şi au pătruns mai adânc în spiritul meu. Ele sunt oglinda vie a inimii mele milostive. Aceste suflete vor străluci cu o lumină aparte în viaţa viitoare. Nici unul nu va sfârşi în focul infernului; pe fiecare dintre ele îl voi apăra într-un fel deosebit în ceasul morţii».

Preamilostive Isuse, a cărui Inimă este însuşi iubirea, primeşte la adăpostul Inimii tale preamilostive sufletele care în mod deosebit venerează şi slăvesc măreţia milostivirii tale.

Aceste suflete sunt puternice prin puterea lui Dumnezeu însuşi, iar în mijlocul oricărui fel de chinuri şi adversităţi, înaintează încrezătoare în îndurarea ta. Aceste suflete sunt legate de Isus şi poartă pe umeri întreaga omenire. Ele nu vor fi judecate aspru, ci îndurarea ta le va cuprinde în ceasul morţii.

Sufletul care slăveşte bunătatea Domnului său

este iubit de acesta în mod deosebit,

este mereu aproape de izvorul viu

şi atinge harul Milostivirii Divine.

Tată veşnic, priveşte cu ochi milostivi sufletele care slăvesc şi venerează cel mai mare atribut al tău, adică milostivirea ta nemăsurată, şi care sunt cuprinse în Inima milostivă a lui Isus. Aceste suflete sunt o evanghelie vie, mâinile lor sunt pline de fapte bune şi sufletul lor este plin de bucurie şi cântă celui Preaînalt imnul milostivirii.

Te implor, o Doamne, arată-le lor milostivirea ta după speranţa şi credinţa pe care şi-au pus-o în tine; să se împlinească în aceştia promisiunea lui Isus care le-a spus: «Sufletele care vor cinsti milostivirea mea nemăsurată, eu însumi le voi apăra ca pe însăşi slava mea în timpul vieţii, dar mai ales în ceasul morţii». Amin.

***textul novenei este preluat integral din cartea „Sfânta Faustina Kowalska-Mesagera Milostivirii Divine” scrisă de Elena Bergadano si tipărită de către Editura Pauline.

MILOSTIVIREA DIVINĂ – novena

Ziua a cincea

«Astăzi călăuzeşte la mine sufletele ereticilor şi ale schismaticilor şi cufundă-le în marea milostivirii mele. În timpul crudelor mele patimi mi-au rănit trupul şi inima, adică Biserica mea. Când se vor întoarce la unitatea Bisericii, rănile mele se vor vindeca şi în acest fel îmi vor uşura Patimile».

Preamilostive Isuse, care eşti bunătatea însăşi, tu nu refuzi să dai lumină celor care ţi-o cer; primeşte la adăpostul Inimii tale preamilostive sufletele ereticilor şi ale schismaticilor.

Atrage-i cu lumina ta la unitatea Bisericii şi nu-i lăsa să părăsească adăpostul Inimii tale preamilostive, ci fă ca şi aceştia să slăvească generozitatea milostivirii tale.

Chiar şi pentru cei care sfâşie

haina unităţii tale

revarsă din Inima ta izvor de milă.

Atotputernicia milostivirii tale, o Doamne,

Poate să scoată din greşeală şi aceste suflete.

Tată veşnic, priveşte cu ochi milostivi spre sufletele ereticilor şi ale schismaticilor, care au risipit bunurile tale şi au abuzat de harurile tale, persistând cu încăpăţânare în greşelile lor. Nu lua în seamă greşelile lor, ci iubirea Fiului tău şi patimile sale amare care le-a luat asupra sa pentru ei, deoarece şi ei sunt cuprinşi în Inima preamilostivă a lui Isus. Fă ca şi aceştia să laude marea ta îndurare în vecii vecilor. Amin.

 

 

***textul novenei este preluat integral din cartea „Sfânta Faustina Kowalska-Mesagera Milostivirii Divine” scrisă de Elena Bergadano si tipărită de către Editura Pauline.

MILOSTIVIREA DIVINĂ – novena

Ziua a patra

«Astăzi călăuzeşte-i la mine pe păgâni şi pe cei care încă nu mă cunosc. M-am gândit şi la ei în timpul Patimilor mele dureroase şi viitoarea lor fervoare mi-a mângâiat inima. Cufundă-i în marea milostivirii mele».

Preamilostive Isuse, care eşti lumina întregii lumi, primeşte la adăpostul Inimii tale preamiloase sufletele păgânilor care încă nu te cunosc. Razele harului tău să-i lumineze, pentru ca şi ei, împreună cu noi, să slăvească minunile milostivirii tale şi nu-i lăsa să părăsească adăpostul Inimii tale preamilostive.

Lumina iubirii tale

să lumineze întunericul sufletelor;

fă ca aceste suflete să te cunoască

şi să slăvească împreună cu noi milostivirea ta.

Tată veşnic, priveşte cu ochi milostivi către sufletele păgânilor şi ale celor care încă nu te cunosc şi care sunt cuprinse în Inima preamilostivă a lui Isus. Atrage-i la lumina Evangheliei. Aceste suflete nu ştiu cât de mare e fericirea de a te iubi. Fă ca şi ei să slăvească generozitatea milostivirii tale în vecii vecilor. Amin.

***textul novenei este preluat integral din cartea „Sfânta Faustina Kowalska-Mesagera Milostivirii Divine” scrisă de Elena Bergadano si tipărită de către Editura Pauline.

MILOSTIVIREA DIVINĂ – novena

Ziua a treia

«Astăzi călăuzeşte la mine toate sufletele evlavioase şi credincioase şi cufundă-le în marea milostivirii mele. Aceste suflete m-au mângâiat de-a lungul căii Calvarului, au fost o picătură de mângâiere într-o mare de amărăciune»

Preamilostive Isuse, care împarţi tuturor cu mare dărnicie haruri din comoara milostivirii tale, primeşte-ne la adăpostul Inimii tale preamilostive şi păstrează-ne aici pentru veşnicie. Te implorăm în numele iubirii nespuse pentru Tatăl Ceresc care îţi copleşeşte Inima.

Sunt de necercetat

minunile milostivirii tale,

nu poate să le cerceteze

nici cel păcătos nici cel drept.

Către toţi îţi îndrepţi privirea plină de milă

şi îi atragi pe toţi la iubire.

Tată veşnic, priveşte cu ochi milostivi către sufletele credincioşilor, moştenirea Fiului tău şi, pentru patimile sale dureroase, dă-le lor binecuvântarea ta şi însoţeşte-le cu ocrotirea ta nesfârşită, ca să nu piardă iubirea şi comoara sfintei credinţe, ci cu toate cetele de îngeri şi sfinţi să slăvească îndurarea ta fără margini, în vecii vecilor. Amin.

***textul novenei este preluat integral din cartea „Sfânta Faustina Kowalska-Mesagera Milostivirii Divine” scrisă de Elena Bergadano si tipărită de către Editura Pauline.