Iubirea

IUBIREA

IUBIRE-Cum să rămânem împreună pentru întreaga viață

I. PROVOCAREA: A IUBI

SĂ NU NE TEMEM SĂ IUBIM

„Iubirea este un risc.

Riscul de a te pierde în celălalt fără să te mai regăsești, riscul de a te opri, dar e și posibilitatea de a te adânci în celălalt și a ști să vă regăsiți, împreună, mai plini de viață.

Iubirea este descoperire.

Înseamnă să joci cu cărțile pe față când toată lumea din jur ne învață să ne ascundem, să ne protejăm, să folosim orice mijloc ca să nu ne expunem, să nu fim răniți, uciși, cumpărați.

Iubirea este adevăr.

Nu iubește subterfugiile, compromisurile, comunicarea dublă, triplă. Este directă și merge la esență.

Iubirea este proiect.

Este menită morții, dacă nu este inserată într-un itinerar, dacă nu face parte dintr-un drum ce urmează să fie străbătut.

Iubirea este alegere.

Înseamnă să nu acceptăm pasivi ceea ce ni se propune, ci să alegem să avem un rol activ, creativ în formarea relației, să nu alegem drumul cel mai comod, ci pe cel care duce la adevărata comuniune, mai întâi a minților, apoi a trupurilor.

Iubirea este demnitate.

Nu acceptă ceea ce vine la întâmplare, nici nu umple cu sex golul interior, ci are respect față de sine, față de propria unicitate.

Iubirea este integritate.

Niciodată o relație adevărată de iubire nu produce rupturi sau răni propriei identități, dimpotrivă, o împlinește, o face să crească.

Iubirea înseamnă a da sens.

A trăi experiența iubirii înseamnă a deveni o verigă din lanțul semnificațiilor pe care le capătă viața ființelor vii.

Iubirea este cunoaștere.

Datorită ei, putem deveni părtași la înțelepciune, putem cunoaște drumuri noi, care altfel rămân necunoscute, putem ajunge la noi înșine.

Dar pentru toate acestea există și reversul medaliei.

Iată de ce iubirea este și libertate. […] … deoarece a iubi este o capacitate. Nu este un dar gratuit, nu este pentru toți. Sau, mai bine spus, toți putem să iubim, această facultate stă în puterea noastră, dar puțini sunt cei care o caută, o găsesc, o practică, deoarece capacitatea de a iubi merge mână în mână cu capacitatea de evoluție personală. Nici una, nici alta nu vine în mod gratuit, ca un dar din afara noastră, un dar ce poate ajunge la toți, un eveniment extraordinar. […] …

Doar cunoscându-ne pe noi înșine putem cunoaște iubirea.

Pentru că e același lucru.

Maturitatea personală, capacitatea de a iubi, da, este o stare extraordinară, pe care cu toții vrem s-o trăim, s-o experimentăm; dar ea nu ține de destin, de întâmplare, ci este rodul unui lung și greu drum de pregătire, de antrenament. […] …

Să nu invidiem perechea fericită, persoana matură! Să nu ne gândim că suntem lipsiți de noroc sau incapabili! În noi, în noi toți există posibilitatea de a evolua, capacitatea de a iubi.

Pentru asta am fost creați.

Aceasta este menirea noastră.

Unica.

Să nu ne mai gândim, așadar, că fericirea în dragoste sau înțelepciunea sunt daruri venite cine știe de unde și că ajung doar la cei norocoși.

Ci să fim atenți.

Nu putem iubi dacă nu am început un proces de evoluție.

Aceasta este cheia magică pentru a înainta, cu pași mici, dar siguri, pe drumul iubirii.”

(Albisetti, Valerio, IUBIRE-Cum să rămânem împreună pentru întreaga viață, pg.12-14)

* toate cărțile lui Valerio Albisetti sunt editate de către Editura Pauline  http://www.pauline.ro/

:

IUBIRE vs ÎNDRĂGOSTIRE

IUBIRE-Cum să rămânem împreună pentru întreaga viață

I. PROVOCAREA: A IUBI

ÎNDRĂGOSTIRE ŞI IUBIRE

„În starea de îndrăgostire figura celuilalt devine obsesie, fără ea viața se termină; în iubire celălalt este mereu prezent, se află în relație, întrucât împreună cu el ai construit sau construiești un plan, un drum.

Îndrăgostirea nu este un plan. Este doar exaltarea clipei, chiar dacă durează luni sau ani de zile. … […]

Îndrăgostirea este o scânteie luată drept foc; iubirea este o flacără hrănită continuu. … […]

În îndrăgostire rațiunea este înlăturată; în iubire ea are un rol important. … […]

Îndrăgostirea este posesie, iubirea este dar. … […]

Îndoielile rănesc îndrăgostirea, dar întăresc iubirea.

Îndrăgostirea este alcătuită doar din senzații; iubirea cuprinde, în plus, și voință.

De fapt, îndrăgostirea este mai concordantă cu psihologia copilului care, în atotputernicia lui infantilă, vrea totul și imediat; iubirea este pentru persoanele mature care nu se tem de timp, dimpotrivă, țin cont de el.

Îndrăgostirea este superficială, se limitează la aparență; iubirea se hrănește din profunzimea celuilalt. Iubirea nu poate fi niciodată superficială. … […]

Îndrăgostirea este ucisă de suferință, iubirea înțelege suferința.

În îndrăgostire cei doi se anulează, în iubire cresc.”

(Albisetti, Valerio, IUBIRE-Cum să rămânem împreună pentru întreaga viață, pg.17-18)

* toate cărțile lui Valerio Albisetti sunt editate de către Editura Pauline http://www.pauline.ro/

MILOSTIVIREA DIVINĂ – novena

Ziua a şaptea

«Astăzi călăuzeşte la mine sufletele care în mod deosebit venerează şi slăvesc îndurarea mea şi cufundă-le în milostivirea mea. Aceste suflete au suferit în cea mai mare măsură Patima mea şi au pătruns mai adânc în spiritul meu. Ele sunt oglinda vie a inimii mele milostive. Aceste suflete vor străluci cu o lumină aparte în viaţa viitoare. Nici unul nu va sfârşi în focul infernului; pe fiecare dintre ele îl voi apăra într-un fel deosebit în ceasul morţii».

Preamilostive Isuse, a cărui Inimă este însuşi iubirea, primeşte la adăpostul Inimii tale preamilostive sufletele care în mod deosebit venerează şi slăvesc măreţia milostivirii tale.

Aceste suflete sunt puternice prin puterea lui Dumnezeu însuşi, iar în mijlocul oricărui fel de chinuri şi adversităţi, înaintează încrezătoare în îndurarea ta. Aceste suflete sunt legate de Isus şi poartă pe umeri întreaga omenire. Ele nu vor fi judecate aspru, ci îndurarea ta le va cuprinde în ceasul morţii.

Sufletul care slăveşte bunătatea Domnului său

este iubit de acesta în mod deosebit,

este mereu aproape de izvorul viu

şi atinge harul Milostivirii Divine.

Tată veşnic, priveşte cu ochi milostivi sufletele care slăvesc şi venerează cel mai mare atribut al tău, adică milostivirea ta nemăsurată, şi care sunt cuprinse în Inima milostivă a lui Isus. Aceste suflete sunt o evanghelie vie, mâinile lor sunt pline de fapte bune şi sufletul lor este plin de bucurie şi cântă celui Preaînalt imnul milostivirii.

Te implor, o Doamne, arată-le lor milostivirea ta după speranţa şi credinţa pe care şi-au pus-o în tine; să se împlinească în aceştia promisiunea lui Isus care le-a spus: «Sufletele care vor cinsti milostivirea mea nemăsurată, eu însumi le voi apăra ca pe însăşi slava mea în timpul vieţii, dar mai ales în ceasul morţii». Amin.

***textul novenei este preluat integral din cartea „Sfânta Faustina Kowalska-Mesagera Milostivirii Divine” scrisă de Elena Bergadano si tipărită de către Editura Pauline.

MILOSTIVIREA DIVINĂ – novena

Ziua a şasea

«Astăzi călăuzeşte la mine sufletele blânde şi umile şi cele ale copiilor şi cufundă-le în îndurarea mea. Aceste suflete seamănă cel mai mult cu inima mea. Acestea m-au susţinut în chinul amar al agoniei. I-am văzut ca îngerii pământului care vor veghea lângă altarele mele. Asupra lor voi revărsa torente de haruri. Doar un suflet umil este capabil să primească harul meu; deplina mea încredere sufletelor umile».

Preamilostive Isuse, care ai spus: «Învăţaţi de la mine care sunt blând şi smerit cu inima», primeşte la adăpostul Inimii tale preamilostive sufletele blânde şi miloase şi sufletele copiilor.

Aceste suflete trezesc admiraţia întregului paradis şi se bucură de mulţumirea Tatălui Ceresc; formează un buchet de flori în faţa tronului lui Dumnezeu, de al cărui parfum se bucură însuşi Dumnezeu.

Aceste suflete au sălaş permanent în Inima preamilostivă a lui Isus şi cântă fără încetare imnul iubirii şi al milostivirii pentru vecie.

Cu adevărat sufletul umil şi blând

cunoaşte paradisul chiar pe acest pământ,

şi de mireasma inimii sale umile

se desfată însuşi Creatorul.

Tată veşnic, priveşte cu ochi milostivi la sufletele blânde şi umile şi la sufletele copiilor, care sunt cuprinse în adăpostul Inimii preamilostive a lui Isus. Aceste suflete seamănă cel mai mult Fiului tău; parfumul lor se înalţă de pe pământ şi ajunge la tronul tău. Tată al milostivirii şi al oricărui bine, te implor pentru dragostea şi mulţumirea pe care le ai pentru aceste suflete, binecuvântează întreaga lume, în aşa fel încât toate sufletele să cânte împreună laudele milostivirii tale pentru toată veşnicia. Amin

***textul novenei este preluat integral din cartea „Sfânta Faustina Kowalska-Mesagera Milostivirii Divine” scrisă de Elena Bergadano si tipărită de către Editura Pauline.

MILOSTIVIREA DIVINĂ – novena

Ziua a cincea

«Astăzi călăuzeşte la mine sufletele ereticilor şi ale schismaticilor şi cufundă-le în marea milostivirii mele. În timpul crudelor mele patimi mi-au rănit trupul şi inima, adică Biserica mea. Când se vor întoarce la unitatea Bisericii, rănile mele se vor vindeca şi în acest fel îmi vor uşura Patimile».

Preamilostive Isuse, care eşti bunătatea însăşi, tu nu refuzi să dai lumină celor care ţi-o cer; primeşte la adăpostul Inimii tale preamilostive sufletele ereticilor şi ale schismaticilor.

Atrage-i cu lumina ta la unitatea Bisericii şi nu-i lăsa să părăsească adăpostul Inimii tale preamilostive, ci fă ca şi aceştia să slăvească generozitatea milostivirii tale.

Chiar şi pentru cei care sfâşie

haina unităţii tale

revarsă din Inima ta izvor de milă.

Atotputernicia milostivirii tale, o Doamne,

Poate să scoată din greşeală şi aceste suflete.

Tată veşnic, priveşte cu ochi milostivi spre sufletele ereticilor şi ale schismaticilor, care au risipit bunurile tale şi au abuzat de harurile tale, persistând cu încăpăţânare în greşelile lor. Nu lua în seamă greşelile lor, ci iubirea Fiului tău şi patimile sale amare care le-a luat asupra sa pentru ei, deoarece şi ei sunt cuprinşi în Inima preamilostivă a lui Isus. Fă ca şi aceştia să laude marea ta îndurare în vecii vecilor. Amin.

 

 

***textul novenei este preluat integral din cartea „Sfânta Faustina Kowalska-Mesagera Milostivirii Divine” scrisă de Elena Bergadano si tipărită de către Editura Pauline.

MILOSTIVIREA DIVINĂ – novena

Ziua a patra

«Astăzi călăuzeşte-i la mine pe păgâni şi pe cei care încă nu mă cunosc. M-am gândit şi la ei în timpul Patimilor mele dureroase şi viitoarea lor fervoare mi-a mângâiat inima. Cufundă-i în marea milostivirii mele».

Preamilostive Isuse, care eşti lumina întregii lumi, primeşte la adăpostul Inimii tale preamiloase sufletele păgânilor care încă nu te cunosc. Razele harului tău să-i lumineze, pentru ca şi ei, împreună cu noi, să slăvească minunile milostivirii tale şi nu-i lăsa să părăsească adăpostul Inimii tale preamilostive.

Lumina iubirii tale

să lumineze întunericul sufletelor;

fă ca aceste suflete să te cunoască

şi să slăvească împreună cu noi milostivirea ta.

Tată veşnic, priveşte cu ochi milostivi către sufletele păgânilor şi ale celor care încă nu te cunosc şi care sunt cuprinse în Inima preamilostivă a lui Isus. Atrage-i la lumina Evangheliei. Aceste suflete nu ştiu cât de mare e fericirea de a te iubi. Fă ca şi ei să slăvească generozitatea milostivirii tale în vecii vecilor. Amin.

***textul novenei este preluat integral din cartea „Sfânta Faustina Kowalska-Mesagera Milostivirii Divine” scrisă de Elena Bergadano si tipărită de către Editura Pauline.

MILOSTIVIREA DIVINĂ – novena

Novenă către Milostivirea Divină

„Novena către Milostivirea Divină se recită ca pregătire pentru sărbătoarea Milostivirii Divine, în fiecare zi începând cu Vinerea Sfântă până în sâmbăta care precedă sărbătoarea în sine, care este celebrată în prima duminică după Paşti.

Despre această novenă, Isus a spus că cine o rosteşte va obţine «tot felul de haruri», cu condiţia să se spovedească, să demonstreze prin propria viaţă credinţa în Dumnezeu și să facă bine aproapelui.

Jurnalul sfintei Faustina ne îngăduie să cunoaştem motivele pentru care Isus a cerut această rugăciune «În fiecare zi vei călăuzi spre Inima mea un grup diferit de suflete şi le vei cufunda în marea milostivirii mele. Eu voi introduce toate aceste suflete în casa Tatălui meu. Vei face acest lucru în viaţa aceasta şi în viaţa viitoare. Eu nu voi refuza nimic niciunui suflet pe care îl vei conduce către izvorul milostivirii mele. În fiecare zi vei cere Tatălui meu haruri pentru aceste suflete în numele Pătimirii mele dureroase».

Novena poate fi făcută fie ca pregătire pentru sărbătoarea Milostivirii Divine, fie când se doreşte manifestarea propriei devoţiuni către Milostivirea Divină sau când se cere vreun har deosebit. Condiţiile indicate de Biserică pentru a practica cum trebuie această devoţiune sunt spovedania, recitarea novenei timp de nouă zile consecutiv şi participarea zilnică la jertfa Euharistică.”

În fiecare zi, la începutul rugăciunii, se rostesc următoarele:

În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

 

O, Doamne Dumnezeule, vino şi salvează-mă.

Doamne, vino repede în ajutorul meu.

 

Slavă Tatălui …

Crezul …

Ziua întâi

«Astăzi călăuzeşte spre mine întreaga omenire şi mai ales pe toţi păcătoşii şi cufundă-i în marea mea milostivire… Aşa îmi vei alina tristeţea amară pe care o simt pentru pierderea sufletelor».

Preamilostive Isuse, care te poţi îndura de noi şi ne poţi ierta, privind nu la păcatele noastre, ci la credinţa pe care o avem în infinita ta bunătate, primeşte-ne la adăpostul Inimii tale preamilostive şi păstrează-ne aici pentru veşnicie.

Te implorăm în numele dragostei care te uneşte cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt.

O, Atotputernicie a Milostivirii Divine,

adăpost pentru omul păcătos,

tu care eşti milostiv

şi o mare de compasiune,

ajută-l pe cel care te invocă plin de umilinţă.

Tată veşnic, priveşte cu ochi milostivi mai ales pe sărmanii păcătoşi şi toată omenirea, care este cuprinsă în Inima preamilostivă a lui Isus, şi pentru dureroasele sale patimi, arată-ne nouă îndurarea ta, pentru ca în toate veacurile să putem slăvi atotputernicia milostivirii tale. Amin

Introducerea si textul novenei sunt preluate integral din cartea „Sfânta Faustina Kowalska-Mesagera Milostivirii Divine” scrisă de Elena Bergadano si tipărită de către Editura Pauline.