13/13

Au trecut 13 ani de la Pelerinajul meu spre Santiago de Compostela….dar pentru inima a trecut doar …o clipă…totul e în memoria inimii mele atât de prezent încât am senzația că acum m-am întors din Spania!

Cu toate acestea nu am reușit să scriu, așa cum îmi doream, despre această minunată călătorie spirituală…mereu era ceva ce mă oprea…

Anul acesta în fiecare 13 ale lunii am încercat să scriu și să reiau și activitatea pe blog marcând astfel cei 13…pe 13 ….dar ….

Acum mi-am spus că orice ar fi am să postez aceste rânduri….în acest ultim 13 al acestui an 13 ….și restul va veni de la sine!

Mulțumesc din suflet celor care nu au încetat a-mi urmări blogul….deși eu nu am mai fost activă de…trei ani!

Pelerinajul către Santiago de Compostela -iulie-august–2004 – Ribadeo–Galicia

Camino del Norte – Northen Way

Ribadeo – Galicia

El camino, indiferent de rută, poate fi parcus pe jos, pe bicicletă și … călare!

Ca să îți fie recunoscut pelerinajul, trebuie să parcurgi minim 100 km pe jos și cel puțin 200 de km cu bicicleta. Sunt puțini cei care aleg calul drept partener de pelerinaj, dar se mai aventurează pasionați, iar pentru aceștia sunt câteva reguli diferite de recunoaștere a pelerinajului.

În anul în care ziua de 25 iulie, sărbătoarea Sfântului Iacob (Santiago) -apostol- cade într-o duminică, este declarat An Jubiliar, An Sfânt pentru pelerinii care parcurg El Camino. Iar în anul 2004, ziua de 25 iulie a fost într-o duminică.

Eu am fost în pelerinaj pe Camino del Norte – Northen Way (Drumul de Nord), pe jos, plecând din Ribadeo, localitate aflată în Galicia, pe țărmul Mării Cantabrice, parcurgând 187 de km în 9 zile.

Am plecat din Ribadeo, luni 26 iulie 2004 și am ajuns în Santiago de Compostela, marți 3 august 2004.

Cel mai străbătut, popular și aglomerat, este Camino Francés – French Way (Drumul Francez), de aceea gazdele mele din Spania au ales una din cele mai puțin străbătute rute Camino del Norte – Northen Way (Drumul de Nord), pentru a avea o Cale … mai altfel!

Pelerinajul a fost organizat de către Cruzadas de Santa María http://cruzadasdesantamaria.org/ , fiind o instituție religioasă și pelerinajul a purtat amprenta spirituală ca atare, atingând de fapt și scopul secular al pelerinajului în sine.

Au făcut o alegere minunată, m-am (ne-am) bucurat de liniște, peisaje extraordinare și am cunoscut o parte a Spaniei pe care nu știu dacă aș fi reușit altfel, Galicia.

Într-adevăr a fost un pelerinaj…mai altfel, privind din toate aspectele. Pot spune că a fost mult „răsfăț”   … nu am am avut decât o singură „grijă” … sufletul meu!

Fiind totul organizat riguros, după un program bine stabilit și având coordonatori foarte buni, totul a fost fără nicio altă grijă, nici rucsacul de care mă temeam tare … că era destul de greu și mă gândeam că în timpul pelerinajului va fi din ce în ce mai greu…era transportat cu o mașină care ne aștepta de fiecare dată în orașul unde ne cazam în ziua respectivă.

Ribadeo este un oraș -municipiu- galician, situat pe țărmul Mării Cantabrice, în extremul nord-est al provinciei Lugo și al Comunității Autonome Galicia, la limita cu Principatul Asturia.

Am ajuns cu autocarul de la Madrid la Ribadeo, duminică pe la ora 17.00, după multe ore petrecute în autocar, distanța parcusă fiind de 600 km. Dar eu nu mă plâng, mie îmi place foarte mult sa călătoresc, așadar … 

Am făcut o baie în Marea Cantabrică, care nu a fost deloc caldă și primitoare, era chiar rece… deși eram în 25 iulie, dar așa e acolo, în Galicia

Nu am vizitat orașul deoarece nu am avut când, trebuia să ne odihnim, a două zi porneam în prima noastră zi de pelerinaj și trebuia să ne trezim de la 06.00 dimineața.

Un curcubeu deasupra inimii

El camino – The Way – Calea

– pelerinajul către Santiago de Compostela –

iulie – august – 2004

10 ani!

Când au trecut oare anii aceștia?

Dacă mă gândesc la pelerinaj, am senzația că ieri m-am întors din Spania, dar dacă mă gândesc privind la zbuciumul și transformările din acești ani, parcă a fost un secol!

De multe ori, în acești ani, m-am hrănit cu amintirea fericirii pure și intense pe care am trăit-o în acea lună cât am stat în Spania, sentiment sublim care nu m-a părăsit din clipa în care am urcat în avion, zburând spre Madrid, în 24 iulie 2004, până în 24 august 2004, când am coborât din avion la București.

Am căutat, de multe ori în acești ani, măcar o fărâmă din acea stare divină trăită în timpul pelerinajului, dar nu am regăsit-o … decât începând cam … de vreo trei luni încoace. Nu este atât de intensă ca aceea, totuși tresalt de bucurie că m-a regăsit și sub această formă, nu credeam că va mai fii posibil pentru mine să vibrez astfel … dar nu ai cum să compari…nu suferă comparație, starea din timpul pelerinajului e specială, iar cine a reușit să fie pelerin pe El Camino mă înțelege cel mai bine … nu se poate descrie așa ceva … pur și simplu se trăiește cu toată ființa!

Cum totul este proaspăt în mine, fiecare zi din timpul pelerinajului este prezentă în inima și mintea mea, absolut intactă, îmi amintesc cu claritate fiecare pas, o să scriu și descriu, aici pe blog, timp de mai multe zile, parcursul spiritual, locurile de neuitat prin care am trecut și ... tot așa! 

În acești zece ani mi-am dorit de foarte multe ori să scriu despre experiența El Camino, chiar visam la o carte, dar de fiecare dată … ceva, undeva, se împotmolea… dar acum înțeleg foarte limpede de ce … dar aceasta este o dezvăluire spre … finalul poveștii . Sper că am reușit să provoc curiozitatea și interesul și mă veți însoții în această călătorie de și pentru suflet.